Comunicat al Consulatului General pentru românii din America

12/03/2009 at 7:49 PM (Uncategorized) (, , , , , , , , , , )

La scurt timp după finalizarea confruntării televizate dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru fotoliul prezidenţial, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, de la Consulatul General al României la New York, Andreea Ioana Berechet, consul general adjunct, remite românilor stabiliţi sau aflaţi temporar în Statele Unite, un interesant comunicat de presă. Pentru că alegerea preşedintelui României este apreciată ca o datorie fundamentală, extrem de importantă pentru toţi românii, distinsul diplomat, a oferit recomandări ale Ministerului Afacacerilor Externe, pentru ca nimeni să nu comită erori, atunci când se află singur cu ştampila în mână şi o pune pe buletinul de vot. 

Probabil că diferenţa dintre cei doi candidaţi o să fie destul de mică, semn al divizării societăţii româneşti, context în care fiecare vot poate să fie decisiv şi este foarte rău să alegem un preşedinte din greşeală. Erorile fond, conduc spre erori de formă. Şi este vital să nu greşim, în mod categoric acum, când se prefigurează o speranţă. La fel ca şi mine, cred că marea majoritate a românilor, au deja conturat în minte, profilul celui pe care îl doresc preşedinte. Mai important pentru conştiinţa şi prestigiul fiecăruia dintre noi, decât unul sau altul dintre cei doi candidaţi, este să ne exprimăm totuşi votul. Să ne facem datoria. Viaţa nu o să fie imediat mai bună sau mai rea, dar ea trebuie să reintre în normalitate lumii contemporane. Să înceapă să devină eficientă, poate prestigioasă şi în orice caz demnă şi decentă. România să nu mai fie apreciată ca o ţară cu cote ridicate la toti parametri negativi din lume. Românii de pretutindeni să se poată reîntoarce acasă, într-o ţară care să funcţioneze, în care să fie respectaţi, într-o ţară liberă şi modernă. Să fie un zâmbet şi dacă se poate o stare cât mai aproape de fericire.

Apreciez acest vot ca un semn de respect pentru propria demnitate a fiecăruia dintre români şi în acest context apreciez interesul doamnei Andreea Berechet de a atrage atenţia asupra procedurii de vot, pentru a se evita erorile.

În orice caz, o problemă este clară, la nivel naţional şi ea a fost votată favorabil de 88% dintre români. Este vorba despre recunoaşterea generală a faptului că marele duşman al poporului român a devenit, deja de mult prea mult timp, clasa politică românească, reprezentată la nivel de vârf de Parlamentul României. Această instituţie fundamentală a democraţiei, prin acţiuni concertate a unui număr considerabil de reprezentanţi ai săi, a compromis însăşi esenţa democraţiei şi toate noţiunile de economie de piaţă. Aleşii împart privilegii, averi şi funcţii după bunul plac şi fără nici un criteriu. Se comportă discreţionar, drumul românilor fiind spre societatea sclavagistă modernă şi multilateral dezvoltată.

Este evident că unul dintre candidaţi promite o reformă totală în acest sens, iar celălalt s-a opus cu mare înverşunare acestui proiect şi oricărei iniţiative de revenire la normalitate. Dacă tot a devenit obligatoriu, prin referendum, acest candidat a minţit, din nou, că el s-a ocupat şi că o să se ocupe de acest aspect, imediat, urmând să modifice radical Constituţia şi legile de funcţionare al clasei politice. Minciuni sfruntate, acţiunile sale fiind înverşunat contrare actualei poziţii pe care o adoptă numai şi numai obligat de votul dat de români cu ocazia referendumului pentru un Parlament Unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Cu el, acest proces o să dureze etern şi o să aducă, la presiuni viitoare, modificări fără substanţă. Cu acesta, peste 5 ani, situaţia o să devină şi mai dezastruoasă. Cei care îl cred o să îl voteze, iar ceilalţi o să voteze celălalt candidat care spune că trebuie eliminate absolut toate privilegiile parlamentarilor şi demnitarilor iar sistemul reformat din temelii. Este esenţial, mai spune el. Deci, atenţie mare cu cine votăm, cum votăm şi să nu uităm, de ce votăm. Este, dincolo de toate, vorba despre viaţa noastră şi trebuie să recunoaştem că am vândut-o, la fiecare tur de scrutin, pe nimic, ca pe vite în târg.

Recomandări MAE privind

alegerile prezidenţiale

Procedura de vot pentru turul doi – Duminică 6 Decembrie

 

 

Ministerul Afacerilor Externe vă informează că procedura de vot aferentă turului doi al alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2009 este următoarea (conform legii 370/2004 cu modificările şi completările ulterioare):

Alegătorul merge la secţia de votare şi prezintă actul de identitate valabil spre verificare biroului electoral al secţiei de votare. 

Pot vota toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate (inclusiv turiştii), care au implinit 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv, pe baza următoarelor documente prevăzute de lege, cu conditia ca acestea sa fie valabile:

 

Ø     cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate;

Ø     paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar;

Ø     paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic

Ø     titlu de calatorie.

 Alegătorul va completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere pentru alegerile prezidenţiale privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare.  

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va înscrie alegătorul pe un tabel electoral (îi sunt trecute toate datele personale – numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate) şi unde alegătorul semnează.  

În baza semnăturii în tabel, alegătorul va primi o ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi un buletin de vot, destinat alegerii Preşedintelui României.

 

Apoi, alegătorul intră în cabina de vot şi votează. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. 

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinul de vot, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

 

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta care aplică pe actul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz.

 

Consulatul General al Romaniei la New York organizează secţii  de  votare la :

– New York (573-577 Third Avenue, New York, NY 10016)

– Bridgeport (Casa parohiala a bisericii „Sf.Dumitru” 500 Sport Hill Road Easton, CT 06612)

– Philadelphia (Biserica Sfanta Treime 723 North Bodine Street, Philadelphia, PA 19123-2913)

– Boston (Hotel Le Meridien Cambridge, 20 Sidney Street, Cambridge, Massachusetts 02139)

Pentru restul statelor americane se votează în aceleaşi secţii ca şi la primul tur de scrutin. Mai jos, în postarea de la data respectivă, românii-americani au o listă cu adresele unde pot vota.

 Mai multe informaţii privind desfăşurarea turului doi al alegerilor pentru Preşedintele României în străinătate se pot regăsi pe site-ul MAE, la secţiunea special dedicată acestora: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=40633.

Anunțuri

Legătură permanentă 6 comentarii

O FEMEIE CU REACŢIE … NORMALĂ

07/18/2009 at 8:36 AM (Uncategorized) (, , )

Încerc, aşa cum am spus, să fac din acest blog, un punct de întâlnire a cât mai multe lumi, personalităţi şi experienţe. Nu în mod întâmplător, am ales o imagine cu un reprezentant al lumii normale, adică eu, alături de unul, mai demn, al celei ce trăieşte sub ape. Fondul imaginii fiind verde, este sugestiv în privinţa libertăţii şi acordului în exprimarea celor mai diverse puncte de vedere, umorul de calitate fiind un plus al comentariilor, din confruntarea lor, aşteptând să apară idei noi.

Citind ieri, pe blogul Simonei, experienţa traumatică de care a beneficiat cu ocazia unui simplu drum cu taxiul prin Bucureşti, urmată imediat de pepenele umplut cu apă, ca să tragă mai greu la cântar, al lui Ioan T Morar, am zis să nu mă las şi am plecat să caut şi eu ceva, p’aici prin cartier. Nu am avut noroc de experienţe asemănătoare, din contră, am descoperit, pe plaja Jones Beach, aproape instantaneu, o altă lume. Am parcat, în parcarea din apropiere de intrarea în Cap Tree National Rezervation Park, lângă plajă. Aşa cum stă bine oricui atunci când vine să respire aer proaspăt de ocean, mi-am aprins o tigare. Am văzut, pe un doc micuţ din lemn, un pescar trăgând spre mal ceva. Am făcut câţiva paşi să mă dumiresc dacă merită atenţie sau nu. Omul a scos un calcan, cam de 2 kg. Frumuşel, după părerea mea. Numai că la mică distanţă, pe acel doc, era şi o pescuitoare blondă, frumuşică, full options cum se spune, care şi ea constituia pentu mine cel puţin, un punct de atracţie al acelei plaje, relativ goale.

Era vineri, pe la ora când lumea se întorce de la muncă. A venit blonda, aşa cum se obişnuieşte, să vadă captura. A întrebat, uşor înţepat, nu e prea mic peştele ăla? Apoi a plecat spre undiţa ei, să verifice râma de plastic, cu care niciodată nu putea să prindă nimic. Probabil că scopul ei era să admire peisajul, dintre cele două insule înguste din sudul Long Island. Nu am terminat de zâmbit, că s-a întors. Definitely that fish is too small ! a spus ea, privind la calcanul care se zbătea, din când în când pe jos. La câteva minute, iritată, cam aşa cum cred că era Simona când a aflat că taximetristul ei nu cunoaşte oraşul şi nu are nici hartă, neprimind nici un răspuns, femeia a venit din nou, lângă mine. It is suposed to have 18 inches. Do you want to keep it? Pescarul, cu trăsături de chinez prosper, a făcut pe diplomatul, mai exact pe prostul, a tăcut, sperând să păstreze peştele, spre deliciul familiei. La următoarea vizită a femeii frumoase, a tăcut şi ea, dar aruncat peştele omului inapoi în ocean. Era aproape pe moarte, a justificat ea, împăciuitor gestul. A mai spus că nu este necesar permis de pescuit în apele oceanului, dar că toată lumea este obligată să respecte dimensiunile minime ale peştilor pe care doreşte să-i păstreze. Asta e legea, se face şi pârnaie pentru nerespectarea ei. Era suficient să dea un telefon la Wildlife Protection Service şi omul nu mai pescuia, multă vreme calcan şi plătea amenzi, cât nu face, motiv pentru care nu a schiţat nici un gest. După ce a redat viaţa acelui peşte, frumoasa femeie avea aerul că a învins pe cineva care fura din viitorul copiilor săi, pe care nu am aflat, încă, dacă îi are sau intenţionează să îi producă. Cert este că după câteva minute, următorul peşte subdimensionat prins de chinez, a fost aruncat imediat în apă. Spiritul civic al tuturor americanilor, care reacţionează imediat, cu orice risc, atunci când ceva nu este corect, face ca pe tot teritoriul Statelor Unite, toate apele să fie pline de peşte. Şi tot aşa vor rămâne. Am meditat puţin la gestul femeii, am ajuns la concluzia că, poate şi eu aş fi făcut ca şi chinezul, ceea ce nu o să se mai întâmple în viitor. Demnitatea şi înălţimea morală a femeii, cât şi a momentului, m-a făcut să privesc, câteva minute, spre alte zone de pe plajă. Am remarcat, la un moment dat, că nimeni nu făcea efectiv plajă, toată lumea avea o activitate. Jucau volei, cântau la chitară, pescuiau, făceau jogging, etc. Atunci mi-am zis să fac şi eu ceva. Am plecat spre un restaurant cu fructe de mare şi bere şi am făcut şi eu, timp de câteva ore, ce făcea toată lumea acolo. Nu-mi ieşea din minte ce a făcut femeia aia. Pe când o să pot citi astfel de chestii şi pe blogurile menţionate mai sus?    

Legătură permanentă 4 comentarii